NATO vrea ca Romania sa examineze cu atentie cazurile fostilor securisti

Cea mai puternica alianta militara occidentala are o problema cu spionii romani, noteaza, intr-un numar de saptamana trecuta, prestigiosul cotidian "Wall Street Journal", care adauga ca NATO vrea mai mult din partea Romaniei in privinta examinarii situatiei fostilor agenti ai securitatii, inaintea aderarii. Cand o tara doreste sa adere la Alianta Atlanticului de Nord, asa cum doreste Romania la viitorul summit, din noiembrie, de la Praga, aceasta obtine accesul la secretele militare ale aliatilor, inclusiv componenta fortelor armate, miscarile de trupe planificate si raspunsul la eventualele amenintari, noteaza cotidianul american. Acesta este motivul pentru care NATO insista ca tarile candidate sa reglementeze strict accesul la documentele militare sau de spionaj, inainte de a fi admise in Alianta, adauga "WSJ". Potrivit articolului din jurnalul american, NATO vrea mai mult din partea Romaniei, tara care a avut un trecut destul de tulbure in privinta serviciilor sale secrete, fostul serviciu, denumit Securitate, fiind parte a regimului opresiv al dictatorului comunist Nicolae Ceausescu. "Securitatea a murit odata cu indepartarea de la putere a regimului care a sprijinit-o, dar multi dintre fostii sai agenti lucreaza in cadrul noilor servicii secrete romanesti", afirma "WSJ", care se intreaba daca NATO poate avea incredere in acestia. Desi nimeni nu a cerut oficial Romaniei sa-i concedieze pe fostii agenti, Statele Unite si alti cativa aliati ar dori ca Romania sa examineze cu mare atentie toti fostii agenti ai Securitatii, ca sa se asigure ca oameni cu un trecut "tulbure" nu vor avea acces la secretele NATO. Nicholas Burns, de exemplu, ambasadorul SUA la NATO, a discutat problema fostei Securitati cu oficiali romani cu rang inalt, inclusiv premierul si ministrul Apararii, noteaza "WSJ". In incheierea articolului este citat ambasadorul roman la NATO, Bogdan Mazuru, care afirma ca "Romania intentioneaza sa analizeze minutios trecutul fostilor sai agenti, pentru a aprecia care este apt din punct de vedere moral pentru a avea acces la secretele NATO si care nu, ca raspuns la cererile Aliantei".

"Nu ne mai putem gandi la reforma cu orice pret"

Care este legatura dintre totalitarism si reforma? In discursul rostit ieri in deschiderea celei de-a XI-a reuniuni anuale a Consiliului Guvernatorilor Bancii pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), presedintele Ion Iliescu a conectat cele doua notiuni, afirmand ca "nu ne mai putem gandi la reforma cu orice pret, deoarece o posibila intoarcere la totalitarism ar fi un pret mult prea mare". Afirmatiile sefului statului au derivat din ideea ca, saracia fiind "principalul factor intern destabilizator", poate duce la conflicte si poate incuraja in acelasi timp manifestarile extremiste. Amintind tendintele de ascensiune a extremei drepte, care se manifesta in prezent in Europa, seful statului a spus ca acestea ar putea obtine sprijin si in tari sarace, ca Romania. El a spus ca toate programele, inclusiv cele cu FMI si Banca Mondiala, "trebuie sa aiba ca finalitate reducerea saraciei", adaugand ca suportabilitatea sociala a reformei este esentiala. Amintind progresele inregistrate in 2001 in economia romaneasca, seful statului a opinat ca "aceste evolutii trebuie consolidate" si ca organizarea reuniunii BERD la Bucuresti reprezinta "un semn al intrarii in normalitate". Insusindu-si aprecierile presedintelui BERD, Iliescu a sustinut ca mediul de afaceri trebuie sa fie predictibil si stabil, adaugand ca pentru aceasta "sunt necesare actiuni decisive pentru combaterea coruptiei si birocratiei". Referindu-se la situatia din Balcani, Iliescu a opinat ca aceasta se va imbunatati sensibil prin implicarea BERD si a spus ca este o eroare politica, geografica si economica situarea Romaniei in sud-estul Europei, cand de fapt tara noastra se afla "in centrul sud-estului european". In plan extern, dezvoltarea Romaniei depinde esential de procesul de aderare la Uniunea Europeana si la NATO, a mai spus presedintele Iliescu, aratandu-se increzator ca alianta nord-atlantica va da un raspuns afirmativ Romaniei la reuniunea de la Praga. In privinta relatiilor cu Uniunea Europeana, seful statului crede ca toate cele 24 de capitole de negociere ar urma sa fie inchise pana in 2004. "Suntem convinsi ca sprijinul substantial din partea BERD ne va ajuta sa indeplinim criteriile cerute pentru aderarea la UE", a adaugat Iliescu.

12 ani de la primele alegeri postrevolutionare

Institutiile si mecanismele democratice constituite in urma alegerilor de la 20 mai si-au dovedit viabilitatea si soliditatea si "au trecut cu succes proba dublei alternante la guvernare", se arata in mesajul presedintelui Ion Iliescu, dat publicitatii la 12 ani de la organizarea alegerilor din 1990. "Trebuie sa fim constienti ca democratia are si adversari, nu numai sustinatori si ca valorile si institutiile ei se apara in fiecare zi", afirma presedintele Ion Iliescu in mesaj, adaugand ca "nu avem voie sa plecam urechea la spusele celor care vad in democratie motivul saraciei si greutatilor cu care se confrunta multi dintre romani".

Rectorul Andrei Marga afirma ca nu stie nimic

Cererea de creare a noi catedre, specializari si chiar facultati in cadrul Universitatii "Babes Bolyai" prevazuta in protocolul PSD-UDMR este privita cu reticenta la nivelul conducerii UBB. Rectorul Andrei Marga s-a aratat surprins de insistenta cu care este vanturata, la nivel de structuri europene, aceasta initiativa. El a precizat pentru Adevarul ca "singurul organism care poate lua o decizie este Consiliul de Administratie al UBB sau chiar Senatul. Daca Guvernul sau Ministerul Educatiei si Cercetarii ne va cere ceva in acest sens, vom lua o decizie si o vom face publica. Va spun ca deocamdata nu am primit nimic oficial de la nici o institutie si in consecinta nu pot preciza nimic pe marginea acestei probleme. Noi am dovedit insa ce inseamna un model multicultural, apreciat la Bruxelles". Surse apropiate prorectorilor maghiari ne-au declarat ca initiativa UDUR a starnit controverse, iar unele cadre universitare se opun propunerii partidului lui Marko Bela.

Anchetatorii moldoveni apeleaza la ghicitoare in cazul disparutului Vlad Cubreacov

Comisia parlamentara care ancheteaza disparitia deputatului crestin-democrat moldovean Vlad Cubreacov a solicitat sprijinul a patru persoane "cu aptitudini extrasenzoriale", a declarat, sambata, presedintele comisiei, deputatul independent Mihai Plamadeala, citat de BASA-press. "De regula, informatia obtinuta prin metode paranormale este tratata oarecum ironic, dar trebuie sa recunoastem ca, uneori, astfel de date se adeveresc. In cazul de fata, nu putem neglija astfel de informatii", a spus el, adaugand insa ca datele oferite de cele patru persoane au fost contradictorii. El a salutat sprijinul acordat anchetatorilor de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, care a permis cooperarea cu servicii specializate din tari cu care Republica Moldova nu a incheiat acorduri de colaborare. El a precizat ca serviciile Interpol din sapte tari au dat curs solicitarii anchetatorilor moldoveni, dar au indicat ca nu dispun de date privind prezenta lui Cubreacov pe teritoriul tarilor respective. Presedintele comisiei a afirmat ca membrii acesteia analizeaza in prezent cateva ipoteze noi, cu toate ca reprezentantii Ministerului de Interne, ai Serviciului de Informatii si Securitate si ai Procuraturii nu au putut oferi informatii noi la audierea de sambata. Parlamentarii crestin-democrati au criticat in repetate randuri guvernul pentru respingerea asistentei oferite de mai multe tari occidentale, in special Germania. Cubreacov a disparut la 21 martie, din apropierea locuintei sale.

"PNL nu se adreseaza celor care-l asteapta pe Mos Craciun"

Pe date sociologice, PNL poate castiga alegerile", asa a afirmat, sambata, la Tg. Jiu, prim-vicepresedintele partidului, Teodor Melescanu. Acesta a mai spus ca cel mai mare argument al liberalilor il reprezinta politica Guvernului Adrian Nastase si, particularizand, "cel mai important atu pentru noi e faptul ca intretinerea la bloc e cat salariul mediu pe economie". De pe acum, liberalii ne asigura ca vor realiza o crestere economica de 10 procente anual. Melescanu a tinut sa dea o veste proasta gorjenilor, si anume ca Mos Craciun nu exista, pentru ca "PNL nu se adreseaza celor care-l asteapta pe Mos Craciun ", adica celor care asteapta ca Guvernul sa faca tot pentru toti. De asemenea, am aflat ca "PNL nu uraste PSD", dar la viitoarea guvernare liberalii vor fi cu siguranta aliati cu UDMR - "care s-a invatat la guvernare". Vorbind despre masurile pe care liberalii le au in vedere pentru reducerea fiscalitatii, Melescanu crede ca "fiscalitatea nu e o parghie de influentare a economiei la Guvernul Adrian Nastase, ci e o preocupare de a umple o gaura".

Cat costa un loc de munca in Israel

Muncitorii romani care doresc sa plece in Israel prin intermediul Oficiului National pentru Recrutarea si Plasarea Fortei de Munca in Strainatate trebuie sa achite urmatoarele: * 540 USD - asigurarea de sanatate prin care beneficiaza gratuit de orice serviciu medical in Israel; * 300 USD - plata in avans, pe un an, pentru somaj si pensie * 150 USD - analizele medicale la Caritas * 340 USD - biletul de avion (dus-intors). Dosarul pentru inscrierea in baza de date a oficiului trebuie sa contina:. fisa personala dactilografiata (se ridica formularul de la sediul oficiului);. curriculum vitae;. cazier judiciar;. copie dupa buletin;. copie dupa pasaport;. copie certificat de calificare sau absolvire;. copie dupa cartea de munca (toate paginile).

Statul roman nu a cerut niciodata extradarea Mariei Vlas

Un studiu publicat in luna ianuarie a acestui an de doi specialisti americani in drept penal international pune sub un urias semn de intrebare sinceritatea cu care autoritatile romane, din fosta si actuala guvernare, au vrut cu adevarat sa afle adevarul in crahul FNI sau in alte afaceri indaratul carora s-au aflat cetateni israelieni. Lectura studiului releva ca, in pofida a ceea ce au sustinut tot timpul autoritatile romane, Israelul permite extradarea propriilor cetateni inca din aprilie 1999 si ca niciodata de atunci Bucurestiul nu a facut o cerere in acest sens catre autoritatile israeliene. Desi ceva motive ar fi fost: Ioana Maria Vlas, Shimon Naor sau Sorin Beraru. Crima unui adolescent zguduie relatiile dintre SUA si Israel Samuel Sheinbein, un adolescent de origine evreiasca din Maryland, SUA, habar n-avea in septembrie 1998, atunci cand l-a ucis pe Enrique Tello, un tanar hispanic de-o varsta cu el, ce furtuna politica si diplomatica avea sa starneasca fapta lui. Stia, in schimb, cum poate sa-si scape pielea. La sase zile dupa oribila crima, reusea sa zboare in Israel si sa pretinda ca, intrucat tatal sau are si cetatenie israeliana, are dreptul sa devina cetatean al statului Israel. Cetatenia i s-a dat pe loc, asa cum legea israeliana prevede pentru evreii din toata lumea care vor sa se stabileasca in Tara Sfanta. In acel moment, Samuel Sheinbein a intrat automat si sub protectia legii privind extradarea, care interzicea atunci predarea infractorilor israelieni catre tarile in care comisesera infractiuni. Samuel exagerase fara doar si poate: el nu se nascuse in Israel, nici macar nu calcase pe acolo, insa a izbutit de minune sa profite de legislatia din Israel. Nu era primul. In cei 20 de ani scursi de cand Israelul interzicea extradarea propriilor cetateni, adica din 1978, numerosi infractori evrei din toata lumea apelasera la aceasta stratagema. De la infiintare, in 1948, si pana in 1978, aceasta tara acordase extradarea, insa Moshe Dayan a vrut sa intareasca statutul Israelului de tara a tuturor evreilor si a propus, iar Knessetul a aprobat, modificarea legislatiei in sensul interzicerii extradarii. Cazul Sheinbein, ultimul dintr-o lunga serie, a starnit aprigi dezbateri in Congresul american si a tensionat intr-atat relatiile diplomatice dintre Israel si SUA incat, in aprilie 1999, Knessetul a modificat din nou legislatia. Doi newyorkezi "dau" in Ierusalim si "crapa" la BucurestiAnul trecut, doi specialisti americani in drept penal international - Abraham Abramovsky, profesor la Universitatea Fordham din New York, si avocatul newyorkez Jonathan Edelstein - au realizat un amplu studiu despre istoria sinuoasa a legislatiei din Israel privind extradarea, cu numeroase exemple concrete, printre care si "crucialul" caz Sheinbein. Ei remarca faptul ca, in 1999, Knessetul a ales o maniera de reglementare unica in lume, data fiind si unicitatea situatiei in care se afla evreii, cu o diaspora mai numeroasa decat rezidentii tarii. Pentru a nu afecta dreptul traditional al evreilor non-israelieni de a obtine imediat cetatenia, dar in acelasi timp pentru a preveni cazuri de tip Sheinbein, noua lege renunta sa ia cetatenia drept criteriu de acordare sau nu a extradarii si il impune pe cel al resedintei. Astfel, daca faptasul traieste de obicei in Israel, este extradat conditionat, iar conditia unica este ca statul solicitant sa se angajeze ca, dupa terminarea procesului, condamnatul sa fie returnat spre a-si ispasi pedeapsa in Israel. Daca, in schimb, faptasul nu-si are resedinta in Israel, este extradat neconditionat, ca orice alt cetatean non-evreu. Se observa ca in vara anului 2000, dupa crahul FNI si la mai bine de un an de la intrarea in vigoare a noii legi din Israel, Maria Ioana Vlas, care avea si cetatenie israeliana pe langa cea romana, putea fi extradata in Romania neconditionat, fara nici un fel de problema, din moment ce isi avea resedinta la Bucuresti. Trebuia indeplinit un singur si elementar criteriu: ca extradarea sa fie ceruta. Studiul lui Abramovsky si Edelstein analizeaza, tot pe cazuri concrete, ce s-a intamplat si dupa ce Israelul si-a modificat legislatia, adica din aprilie 1999 si pana la finalizarea cercetarii, in mai 2001. O fraza retine in mod deosebit atentia si o redam ca atare: "Pana in mai 2001, sub noua legislatie au fost inaintate sapte cereri de extradare. Dintre acestea, cinci au fost formulate de catre Statele Unite, una de catre Canada si una de catre Rusia". Dupa cum se vede, nimic din Romania.

Trupurile neinsufletite ale minerilor de la Vulcan au fost scoase la suprafata

Echipele de salvatori de la mina Vulcan au gasit, dupa o cautare de peste 60 de ore, trupurile neinsufletite a cinci dintre cei sapte mineri dati disparuti in urma exploziei de saptamana trecuta si au inceput scoaterea la suprafata a acestora. Operatiunile de salvare, incepute la locul surparii cu un ritm de 12 metri pe schimb, au fost ingreunate de noi acumulari de gaz metan. Echipele au fost nevoite sa intre pe alt traseu, printr-un tunel inclinat, sapat pe loc, in steril. Prima victima gasita asfixiata a fost Ioan Olariu, de 45 de ani. Se presupune ca acesta a auzit bubuitura la timp pentru a se putea adaposti intr-o nisa executata special pentru a-i proteja pe ortaci de flacari si suflul exploziilor. Ceilalti patru mineri au fost gasiti duminica in jurul pranzului, morti cu totii si plutind intr-o galerie partial inundata, in apa de o jumatate de metru. Sambata, la Vulcan a avut loc inmormantarea lui Deurean Pitigus Marian, iar ceilalti doi mineri scosi morti la suprafata inca de miercuri seara, Costinel Gurgu si Simion Cherestes, au fost luati acasa de familii pentru a fi inmormantati in comunele natale, Vladimir (judetul Gorj) si, respectiv, Batin (judetul Cluj).

Virusul Norwalk, cauza misterioasei maladii ce a lovit soldatii englezi in Afganistan

auza misterioasei febre de care sufera 38 de soldati englezi aflati la baza militara Bagram din Afganistan a fost identificata: este virusul Norwalk, forma de gastro-enterita virala acuta de tip epidemic, purtand numele orasului din statul american Ohio, unde a fost identificat prima oara. Responsabili ai ministerului Apararii de la Londra au anuntat ca cercetatori din serviciile publice de sanatate au identificat acest virus care provoaca febra puternica, vome si diaree. Mai multi dintre bolnavii din Bagram au fost evacuati spre Marea Britanie si la un spital militar american din Germania, ei fiind in afara pericolului. 25 dintre soldati sunt atinsi de acest virus, altii avand infectii intestinale clasice. Acest virus, foarte contagios, este identificat adesea in scoli sau spitale. In ianuarie, mai multe sute de pacienti si personal de ingrijire din spitale au fost atinsi in Marea Britanie. Versiunea lui afgana pare mult mai severa, fapt datorat umiditatii si caldurii din aceasta tara, sustin specialistii, care precizeaza ca epidemia este, in prezent, controlata.

Nebunii din Gura Ocnitei nu mai incearca sa "evadeze"

De mai bine de un an de zile, din balamucul de la Gura Ocnitei n-a mai "evadat" nici un pacient. Caminul-spital, botezat "Centru de recuperare si reabilitare neuropsihica", a gasit din intamplare metoda de prevenire a plecarilor neautorizate. Gardul unitatii a fost demolat pe o lungime considerabila, pentru a permite lucrari la noile pavilioane ale complexului. Observand ca, desi aveau cale libera, "pensionarii" caminului nu se duc singuri nici macar pana in comuna invecinata, conducerea a hotarat sa nu mai cheltuiasca bani cu refacerea gardului. Intrarea si iesirea se pot face liber, pe una din laturile curtii, care da spre padure. Nemaiavand sentimentul ca sunt inchisi in Centru, pacientii au renuntat sa incerce cate o evadare. Pentru Cola si tigari, ei merg in sat in coloana, sub "comanda" unei asistente medicale. Paznicii sunt insa necesari pentru a preveni intrarea in complex a oamenilor "normali", veniti la furat sau ca sa profite de cei bolnavi.

Capcana lui Sheftel

Viclean si harsit in meserie cat toata Justitia noastra la un loc, avocatul israelian Yoram Sheftel a intins autoritatilor de la Bucuresti o capcana. Sfidandu-l prosteste, mai-marii Politiei si Justitiei romane i-au facut jocul, lasandu-l sa demonstreze exact ce a dorit, si anume ca Ioana Maria Vlas, clienta sa, este o biata victima, iar Puterea de la Bucuresti, care refuza, iata, sub pretextul ca nu au ce negocia cu infractorii, sa asculte un om ce ar putea furniza informatii importante privind cel mai mare scandal financiar din 1990 incoace. "In fond, a spus Sheftel la plecare, nu din buzunarul meu lipsesc 300 de milioane de dolari, iar daca anchetatorii doreau sa stie unde sunt acesti bani, trebuiau doar sa ma contacteze." Dincolo de rezervele care pot exista in legatura cu scopul exact al vizitei lui Sheftel la Bucuresti, dincolo de suspiciunile fata de acest extrem de controversat personaj, dupa vizita israelianului cetateanul de rand si-a facut o opinie, care nu este alta decat cea pe care a vrut sa o inoculeze si avocatul de la Tel Aviv: escrocheria FNI este "opera" unor indivizi avand o puternica sustinere in structurile Puterii, care impiedica, pe toate caile, aflarea adevarului. De ce sa nu fi vrut, altfel, nimeni dintre cei care se prefac doar ca instrumenteaza cauza sa discute cu Sheftel? De doi ani nu s-a inaintat un pas cu cercetarile, or, acum, era poate un prilej sa se afle unde sunt banii. In mod neasteptat, dupa plecarea lui Sheftel a aparut o noua ocazie pentru a se incerca aducerea in tara a Mariei Vlas. Este vorba de arestarea la Bucuresti a cetateanului israelian Ofer Maximov, urmarit international pentru fraudarea unor banci cu suma de 50 de milioane de dolari. In cateva zile, acesta va fi extradat, in vederea judecarii si condamnarii lui la Tel Aviv. Imediat a fost avansata ideea predarii sale la schimb cu Vlas. Ce au raspuns insa politistii romani, cand i-am intrebat daca este posibil un asemenea schimb? Legea israeliana nu permite extradarea propriilor cetateni si, de aceea, nu pot fi adusi la Bucuresti nici Vlas, nici Shimon Naor, nici Sorin Beraru. Toti au cetatenie israeliana. Ei bine, dintr-un studiu descoperit pe Internet in legatura cu legislatia statului Israel, in materie de extradari, aflam ca lucrurile sunt departe de a sta asa. Din 1999, legea a fost modificata, astfel ca aducerea in tara a Mariei Vlas era posibila oricand, din momentul aprobarii cererii de extradare. Dar, stupoare, Romania nu a inaintat la Tel Aviv o asemenea cerere! Din acelasi studiu aflam ca autoritatile israeliene au primit, in ultimii doi ani, sapte astfel de solicitari, cinci din partea SUA, una din partea Canadei si alta din partea Rusiei. Nici una din Romania. Si atunci, cum sa nu-si permita Sorin Beraru, urmarit general si international, potrivit IGP, sa se prezinte la o intalnire a primului-ministru roman cu oamenii de afaceri israelieni si sa dea sfaturi despre cum trebuie privatizata economia romaneasca? Mihai Bucurenciu, un alt urmarit general si prin Interpol, vorbeste la telefon din Olanda cu ziaristii din Bucuresti, promitand dezvaluiri spectaculoase despre mafia din Politie, daca i se promite protectie la venirea in tara. Maria Vlas ne trimite si ea caseta video in care spune ca vrea sa vina acasa si sa spuna adevarul in legatura cu banii furati de la FNI. Dar degeaba vrea ea, daca nu vor si cei carora le este teama de dezvaluirile acesteia. In ultima vreme, s-au perindat prin Israel tot soiul de delegatii de stat, parlamentare, ba chiar si ale PSD. De ce niciodata cei aflati in delegatie oficiala in Israel nu au ridicat si problema extradarii Mariei Vlas? Inevitabil, raspunsul este ca de teama fata de dezvaluirile pe care le-ar putea face aceasta. Asa s-a intamplat si cu Fane Spoitoru. Ani de zile s-a vorbit despre legislatia Canadei, care nu ar permite extradarea. Intr-o buna dimineata insa, IGP a fost anuntat ca negasitul a fost adus pachet la Aeroportul Baneasa chiar de autoritatile canadiene. Nicolae Popa, complice cu Maria Vlas la dezastrul FNI, s-ar afla undeva in Suedia, unde are un restaurant de lux. A spus asta chiar seful lui, Vantu, la televizor si la o ora de maxima audienta. L-a cautat cineva acolo? S-a luat legatura cu politia suedeza? Si el este un martor incomod, asa ca e mai bine sa ramana acolo. Unde este, apoi, Dinulescu, de la Bankcoop? Cum a fugit el exact cand a inceput scandalul bancii si s-a ascuns atat de bine de parca l-ar fi inghitit pamantul? Toate aceste disparitii nu duc ele mai degraba la concluzia ca Politia si Parchetul - pe cont propriu sau la ordin - se afla in cardasie cu marii infractori?

La Budapesta, echipa fostului ambasador Ioan Donca si-a "rotunjit" veniturile umfland cheltuielile de intretinere

Dupa ce, la Paris, "restaurarea" ambasadei tarii noastre a produs o paguba de peste 760.000 franci francezi (dezvaluire pe care au facut-o in numarul de sambata al ziarului nostru), statul roman a mai pierdut inca 180.500 $ la ambasada sa din Ungaria. Si in acest caz, Curtea de Conturi a descoperit mari nereguli, care insa au fost trecute cu vederea de autoritatile romane. Iar Parchetul a aplicat aceeasi tactica, ingropand dosarul pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale. Astfel, nimeni nu a fost tras la raspundere, desi imaginea tarii noastre a fost patata de functionarii ambasadei si statul a fost pagubit. Principalul vinovat - Chirila Octavian, fost economist principal in cadrul Misiunii diplomatice a Romaniei in Ungaria, nu a mai fost urmarit penal deoarece a murit, celelalte persoane implicate - reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE) si ai ambasadei, in frunte cu Ioan Donca, fost ambasador - scapand nepedepsite. Ba, mai mult, Donca a fost recompensat, fiind in prezent ambasador in China. Aceleasi sume - inscrise in jurnalul ambasadei de 7 oriPentru a castiga bani frumosi de pe urma misiunii, echipa lui Donca (pionul principal - Chirila Octavian) a umflat cheltuielile de intretinere ale ambasadei fara nici o jena. Chirila a inscris in jurnalele de casa, in mod repetat (de 2-7 ori), aceleasi sume care au reprezentat contravaloarea unor cheltuieli de intretinere a misiunii diplomatice, in baza unor documente de plata care nu au nici o motivatie legala sau confirmare din partea societatilor prestatoare de servicii din Ungaria. Astfel, un numar de 186 facturi sau documente de plata privind consumul de energie electrica, gaze, apa curenta, salubritate, in suma totala de 4.573.819 forinti, au fost inscrise in plus de 640 de ori in jurnalele de casa si decontate ca fiind platite in numerar in casieria misiunii, avand valoarea de 17.322.964 de forinti, se arata in raportul Curtii de Conturi. Ambasada era somata sa-si plateasca facturile la intretinereProcedeul utilizat de Chirila era aprobat tacit de fostul ambasador Donca. Chirila inscria in jurnalul de casa, la o pozitie oarecare, o singura suma mare de forinti, care avea la baza mai multe documente de plata, reprezentand plati in numerar catre diversi agenti economici. Din acestea, un act reprezenta, de exemplu, cheltuielile pentru consumul de energie electrica. Aceeasi suma, deja decontata prin casierie, era reinscrisa nelegal in jurnal in acelasi mod in cadrul unei alte sume globale de cheltuieli, inregistrandu-se la alta data si alta pozitie, avand drept justificare un alt tip de document (avize, somatii). In mod frecvent, firmele prestatoare de servicii (gaze, electricitate din Ungaria) erau amanate la plata de catre Chirila, el obtinand astfel facturi cu privire la taxele publice, instiintari, recipise de expediere, avize de plata, pe care le-a utilizat in justificarea asa-ziselor plati din casierie, a mai depistat echipa Curtii de Conturi in urma controalelor efectuate. Cand companiile ungare epuizau toate formele de recuperare a banilor, emiteau mandate postale ce erau considerate somatii de plata, acte decontate de ambasada prin plata postala. Fara nici un pic de jena, Chirila amana la plata companiile de gaze, electricitate, desi in casieria si contul bancar ale misiunii diplomatice erau sume suficiente, evidentiaza Curtea de Conturi. Daca s-ar fi vrut, Chirila putea fi oprit de sefii lui, respectiv fostul ambasador Donca, mai ales ca acesta cunoaste foarte bine limba maghiara pentru a traduce continutul documentelor. Insa dl. ambasador a preferat sa inchida ochii si chiar a avut o atitudine obstructionista fata de echipa Curtii de Conturi. "Dl. Donca nu a permis accesul la nici un act sau document inregistrat in evidenta contabila a misiunii", spun reprezentantii Curtii de Conturi. El a fost insa tare afectat, considerand ca echipa Curtii i-a adus "ofense si ultragii" prin intrebarile solicitate, care, spune el, contin "alegatii si retorisme inacceptabile". De la MAE, Chirila si-a controlat apoi hotia Recunoscandu-si faptele, Chirila a apucat sa achite in 1997 suma de 130.000 $, bani cash care au intrat in contul MAE. De unde a avut fostul economist atatia bani, ce au fost achitati in 2 luni, ramane un mister, el neoferind nici o explicatie in acest sens. Potrivit Curtii de Conturi, raspunderea pentru prejudiciul creat revine lui Chirila Octavian, precum si altor persoane care au participat la comiterea faptelor, si anume: fostul ambasador Donca Ioan, Aniu Antoaneta si Valeanu Ovidiu - referenti, Lupu Corneliu - fost director in MAE. De precizat ca aidoma fostului ambasador, si Chirila a fost recompensat pentru hotia sa, fiind numit referent in centrala MAE, de unde isi controla propriile acte de cheltuieli inregistrate de misiunea diplomatica din Budapesta. Dupa 4 ani, Parchetul raspunde: "Chirila a murit, deci nu poate fi urmarit penal"Curtea de Conturi a sesizat Parchetul in 1997 privind faptele comise in cadrul Misiunii diplomatice a Romaniei in Ungaria. Dupa mai bine de 4 ani, Parchetul isi aminteste de acest caz si da un raspuns Curtii: s-au facut cercetari, insa Chirila Octavian a decedat si s-a dispus neinceperea urmarii penale. "Iar in ceea ce priveste celelalte persoane fata de care s-au efectuat cercetari, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare implinindu-se termenul de presciptie a raspunderii penale", se arata in adresa primita recent de Curtea de Conturi. Cu alte cuvinte, vinovatul e mort, iar celelalte persoane nu trebuie deranjate. Ce mai conteaza ca statul roman a fost pagubit cu 180.500 $!

Presedintele BERD: "A sosit timpul sa investiti in Romania"

Andrew Burt, un tanar om de afaceri britanic, a venit pentru prima data in Romania cu ocazia reuniunii anuale a Bancii pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). "Romania este o tara mult mai europeana si mai dezvoltata decat m-am asteptat", ne-a declarat Burt. L-am intrebat daca se va intoarce aici, daca vrea sa investeasca in Romania, iar raspunsul a venit prompt: "Da, avem deja un partener aici si ma voi intoarce". Reuniunea BERD, care a debutat ieri la Bucuresti, este de departe cel mai "tare" eveniment economico-financiar al anului. Dupa Forumul Roman de Investitii, desfasurat sambata in preambulul marelui eveniment, ziua de ieri a debordat de declaratii ale oficialitatilor romane si straine. Intr-o atmosfera intesata de guvernatori, ministri si oameni de afaceri, oficialitatile romane au scos din maneca toate cartile pe care le aveau la dispozitie pentru a castiga increderea investitorilor straini. "Toata atmosfera, comentariile si impresiile sunt foarte pozitive si cred ca rezultatul, efectul, va fi la fel. Cred ca raspunsul la aceasta reuniune este ca ar trebui sa existe mai multe investitii in Romania. Cat de repede vom vedea rezultatele ramane de vazut, dar, fara dubii, acestea vor fi pozitive", a declarat pentru Adevarul Salvatore Candido, seful BERD pentru Romania. Afirmatiile sale ne-au fost confirmate de Michael C. McCulloch, un alt om de afaceri britanic, reprezentantul unui fond de investitii. "Cred ca voi pleca cu o impresie diferita de aici. Am venit de abia ieri si sunt pentru prima data aici. Fondul de investitii pe care-l reprezint este interesat sa faca cateva investitii aici in proprietati comerciale. Ma voi intoarce in Anglia cu impresii mai bune decat cele cu care am venit", ne-a declarat McCulloch. Atentia guvernatorilor BERD s-a concentrat ieri asupra mesajelor presedintelui Romaniei Ion Iliescu si premierului Adrian Nastase. Atat seful statului, cat si seful Guvernului au pledat pentru o reforma pana la pragurile suportabilitatii, ci nu pentru o reforma "cu orice pret". Din atmosfera zilei nu a lipsit criticile, cele mai punctuale fiind cele adresate de comisarii europeni si de oficialii PriceWaterhouseCoopers. Aseara, oficialii companiei amintite s-au dovedit cei mai virulenti critici. Ei s-au plans de legislatia din Romania, afirmand ca nivelul taxelor si impozitelor este prea mare, acuzand faptul ca instabilitatea legislativa a fost pusa pe seama FMI tot timpul. "Sa nu uitam ca aceasta tara l-a dat lumii pe Eugen Ionesco, creatorul teatrului absurdului", a declarat Jean Marie Vigroux, partener la filiala din Romania a firmei PriceWaterhouseCoopers.

Presedintele BERD: "A sosit timpul sa investiti in Romania"

Andrew Burt, un tanar om de afaceri britanic, a venit pentru prima data in Romania cu ocazia reuniunii anuale a Bancii pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). "Romania este o tara mult mai europeana si mai dezvoltata decat m-am asteptat", ne-a declarat Burt. L-am intrebat daca se va intoarce aici, daca vrea sa investeasca in Romania, iar raspunsul a venit prompt: "Da, avem deja un partener aici si ma voi intoarce". Reuniunea BERD, care a debutat ieri la Bucuresti, este de departe cel mai "tare" eveniment economico-financiar al anului. Dupa Forumul Roman de Investitii, desfasurat sambata in preambulul marelui eveniment, ziua de ieri a debordat de declaratii ale oficialitatilor romane si straine. Intr-o atmosfera intesata de guvernatori, ministri si oameni de afaceri, oficialitatile romane au scos din maneca toate cartile pe care le aveau la dispozitie pentru a castiga increderea investitorilor straini. "Toata atmosfera, comentariile si impresiile sunt foarte pozitive si cred ca rezultatul, efectul, va fi la fel. Cred ca raspunsul la aceasta reuniune este ca ar trebui sa existe mai multe investitii in Romania. Cat de repede vom vedea rezultatele ramane de vazut, dar, fara dubii, acestea vor fi pozitive", a declarat pentru Adevarul Salvatore Candido, seful BERD pentru Romania. Afirmatiile sale ne-au fost confirmate de Michael C. McCulloch, un alt om de afaceri britanic, reprezentantul unui fond de investitii. "Cred ca voi pleca cu o impresie diferita de aici. Am venit de abia ieri si sunt pentru prima data aici. Fondul de investitii pe care-l reprezint este interesat sa faca cateva investitii aici in proprietati comerciale. Ma voi intoarce in Anglia cu impresii mai bune decat cele cu care am venit", ne-a declarat McCulloch. Atentia guvernatorilor BERD s-a concentrat ieri asupra mesajelor presedintelui Romaniei Ion Iliescu si premierului Adrian Nastase. Atat seful statului, cat si seful Guvernului au pledat pentru o reforma pana la pragurile suportabilitatii, ci nu pentru o reforma "cu orice pret". Din atmosfera zilei nu a lipsit criticile, cele mai punctuale fiind cele adresate de comisarii europeni si de oficialii PriceWaterhouseCoopers. Aseara, oficialii companiei amintite s-au dovedit cei mai virulenti critici. Ei s-au plans de legislatia din Romania, afirmand ca nivelul taxelor si impozitelor este prea mare, acuzand faptul ca instabilitatea legislativa a fost pusa pe seama FMI tot timpul. "Sa nu uitam ca aceasta tara l-a dat lumii pe Eugen Ionesco, creatorul teatrului absurdului", a declarat Jean Marie Vigroux, partener la filiala din Romania a firmei PriceWaterhouseCoopers.

Presedintele BERD: "A sosit timpul sa investiti in Romania"

Andrew Burt, un tanar om de afaceri britanic, a venit pentru prima data in Romania cu ocazia reuniunii anuale a Bancii pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). "Romania este o tara mult mai europeana si mai dezvoltata decat m-am asteptat", ne-a declarat Burt. L-am intrebat daca se va intoarce aici, daca vrea sa investeasca in Romania, iar raspunsul a venit prompt: "Da, avem deja un partener aici si ma voi intoarce". Reuniunea BERD, care a debutat ieri la Bucuresti, este de departe cel mai "tare" eveniment economico-financiar al anului. Dupa Forumul Roman de Investitii, desfasurat sambata in preambulul marelui eveniment, ziua de ieri a debordat de declaratii ale oficialitatilor romane si straine. Intr-o atmosfera intesata de guvernatori, ministri si oameni de afaceri, oficialitatile romane au scos din maneca toate cartile pe care le aveau la dispozitie pentru a castiga increderea investitorilor straini. "Toata atmosfera, comentariile si impresiile sunt foarte pozitive si cred ca rezultatul, efectul, va fi la fel. Cred ca raspunsul la aceasta reuniune este ca ar trebui sa existe mai multe investitii in Romania. Cat de repede vom vedea rezultatele ramane de vazut, dar, fara dubii, acestea vor fi pozitive", a declarat pentru Adevarul Salvatore Candido, seful BERD pentru Romania. Afirmatiile sale ne-au fost confirmate de Michael C. McCulloch, un alt om de afaceri britanic, reprezentantul unui fond de investitii. "Cred ca voi pleca cu o impresie diferita de aici. Am venit de abia ieri si sunt pentru prima data aici. Fondul de investitii pe care-l reprezint este interesat sa faca cateva investitii aici in proprietati comerciale. Ma voi intoarce in Anglia cu impresii mai bune decat cele cu care am venit", ne-a declarat McCulloch. Atentia guvernatorilor BERD s-a concentrat ieri asupra mesajelor presedintelui Romaniei Ion Iliescu si premierului Adrian Nastase. Atat seful statului, cat si seful Guvernului au pledat pentru o reforma pana la pragurile suportabilitatii, ci nu pentru o reforma "cu orice pret". Din atmosfera zilei nu a lipsit criticile, cele mai punctuale fiind cele adresate de comisarii europeni si de oficialii PriceWaterhouseCoopers. Aseara, oficialii companiei amintite s-au dovedit cei mai virulenti critici. Ei s-au plans de legislatia din Romania, afirmand ca nivelul taxelor si impozitelor este prea mare, acuzand faptul ca instabilitatea legislativa a fost pusa pe seama FMI tot timpul. "Sa nu uitam ca aceasta tara l-a dat lumii pe Eugen Ionesco, creatorul teatrului absurdului", a declarat Jean Marie Vigroux, partener la filiala din Romania a firmei PriceWaterhouseCoopers.

Astazi se reia licitatia pentru duty-free pe Otopeni

Ministerul Transporturilor reia astazi licitatia pentru inchirierea spatiilor comerciale de pe Aeroportul Otopeni destinate comertului duty-free. Licitatia de astazi este la a doua runda, dupa ce, in data de 15 aprilie, din zece potentiali competitori (care cumparasera caietul de sarcini), doar unul singur a prezentat oferta - EDF Asro SRL, firma care a administrat in ultimii zece ani comertul duty-free pe Otopeni. In decurs de o luna, practic, nu au aparut indicii ca, de aceasta data, licitatia se va putea organiza. Dar ministrul Transporturilor a declarat ca, pentru eliminarea suspiciunilor, nu se va renunta la organizarea unei licitatii, ceea ce inseamna ca, dupa a treia runda in care nu se intrunesc conditiile de participare, se va organiza o noua licitatie, cu pretul de pornire si garantia reduse cu 10%. Ministerul a mai organizat licitatii si pentru inchirierea de spatii comerciale pe aeroport pentru autoservire si restaurant. Nici acestea nu s-au putut organiza si vor fi reluate marti, 21 mai.

Premierul Nastase s-a obisnuit cu protestele feneistilor

Suntem obisnuiti cu aceste manifestari si le intelegem, pentru ca exprima nemultumirea unor oameni care au pierdut foarte mult" - a declarat, vineri, primul-ministru, referindu-se la protestele vehemente cu care a fost intampinat, joi, la Pitesti, de un grup de pagubiti FNI. El a precizat ca Guvernul incearca sa-i ajute in continuare pe pagubiti, amintind ca, in prima faza, au fost cheltuite 266 miliarde de lei pentru ajutoare acordate unui numar de 37.789 investitori. In acelasi timp, Adrian Nastase a reluat ideea ca "responsabilitatile originare trebuie fixate unde au existat", in guvernarea taranisto-liberalo-PD-ista. "Nu are nici un rost sa aruncam pisica moarta in alta curte, pentru ca problema plecarii din tara a Ioanei Mariei Vlas, problema pierderilor o au cei care au condus in perioada respectiva, care au format Consiliul de Administratie al CEC, cand PSD nu a avut nici un rol, pentru ca era in opozitie" - a spus premierul. El a evitat sa mai justifice de aceasta data dezinteresul suspect al autoritatilor romane fata de vizita avocatului israelian Sheftel la Bucuresti, dezinteres care are o istorie lunga si cuprinde chiar si deplasarea in Israel a sefului Executivului. Cu acea ocazie, premierul Nastase nu a scos nici o vorba despre eventuala extradare a Ioanei Maria Vlas. Surse din Parchet afirma insa ca acum anumite persoane din PSD ar fi totusi interesate de dezvaluirile pe care le-ar putea face fugara Vlas, in special in speranta ca ea l-ar putea "da in fapt" pe S.O. Vantu. Acesta din urma nu se afla printre cele 13 persoane cercetate de instanta in dosarul FNI, iar cercetarile in cazul sau sunt incheiate deocamdata. In schimb, S.O.V. a anuntat de cateva ori public, inclusiv pe televiziune, ca intentioneaza sa intre in politica, transmitandu-i chiar si un avertisment-amenintare premierului Nastase sa nu se bage in afacerile lui. Platforma politica ar fi extrem de utila pentru Vantu spre a lansa si alte semnale de acest fel, poate chiar mai concrete, spre actuala Putere. In consecinta, cei care trag nadejde ca Vlas ar putea furniza informatii compromitatoare despre S.O.V. vor sa elimine acest risc potential.

Student - gasit intr-un cos de termocentrala

Festivalul berii din Craiova a inregistrat o victima: Rababa Rami, de 21 de ani, din Buzau, a murit dupa ce a cazut, de pe caminul studentesc in care era cazat, in cosul unei termocentrale. Student in anul intai al Facultatii de stomatologie din Craiova, Rababa a fost sambata seara cu colegii sai la "Festivalul berii" ce s-a desfasurat timp de trei zile in centrul orasului. Seara au plecat cu totii la camin pentru a continua petrecerea. Ei au urcat pe terasa cladirii unde au continuat sa bea bere. In jurul orei trei dimineata, buzoianul a inceput sa faca "echilibristica" pe marginea cladirii inalte de peste 25 de metri. Colegii i-au spus ca se potoleasca, atentionandu-l ca poate sa cada, dar acesta nu i-a ascultat. Dupa cateva minute, acestia au observat ca disparuse. Imediat au inceput sa-l caute peste tot in jurul caminului, dar nu l-au gasit. Speriati, studentii au chemat un echipaj de la SMURD. Acestia l-au gasit pe Rababa Rami cazut intr-un cos al centralei termice ce apartine facultatii. Cosul este lipit de caminul studentesc, iar ghinionistul cazuse in interiorul sau. Paramedicii l-au gasit mort, intrat in cenusa pana la brau. In cadere, el se lovise de mai multe repere de metal din interiorul hornului inalt aproape cat blocul de pe care cazuse. Politia a stabilit ca nu exista suspiciuni asupra naturii decesului. Pe terasa caminului respectiv studentii urca frecvent, considerand ca acolo este un... "loc de relaxare" la o cafea, o tigara sau chiar o bere.

Inginer la fabrica de avioane Craiova s-a aruncat de la etajul IX

Dorel Pascu, de 49 de ani, din Craiova, s-a aruncat, sambata seara, de la balconul locuintei sale, situat la etajul IX al unui bloc din cartierul 1 Mai. El a ramas singur acasa si dupa ce a baut mai multe pahare cu tarie a iesit pe balcon recurgand la gestul necugetat fara sa lase vreun mesaj. Vecinii sai care se aflau in fata blocului au auzit cazatura si imediat l-au vazut pe sinucigas prabusit pe burta in gradina. El a apucat sa fie transportat la urgenta de catre echipajul SMURD, dar in 30 de minute a facut doua stopuri cardio-respiratorii, ultimul fiindu-i fatal. Cu toate insistentele, paramedicii nu l-au mai putut resuscita. Dorel Pascu era inginer la SC Avioane Craiova SA, iar sotia sa este asistenta medicala. In momentul producerii tragediei, aceasta se afla de garda la spital.

Mercurialul functiilor in PDL: 10.000 lei pentru sefia DADR, plus alti 30.000 de lei donati pentru alegerile prezidentiale

Seful Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Olt (DADR), consilierul judetean democrat-liberal Valeriu Matei, caruia organizatia judeteana PD-L i-a retras sprijinul politic, a cerut vineri sa i se returneze sumele donate formatiunii politice in campania electorala.
Valeriu Matei sustine ca ar fi donat bani
la partid si pentru a fi sustinut la conducerea Directia pentru DADR Olt, fonduri pentru care nu a primit chitanta si pe care le vrea inapoi, altfel nu va pleca de la conducerea institutiei chiar daca nu mai are sprijin politic, relateaza Agerpres.
"Desi am demisionat de la conducerea DADR Olt, nu plec din aceasta institutie pana ce PD-L nu imi returneaza cei 10.000 de lei dati pentru a primi
functia inainte de campania electorala. Pentru acestia nu am primit chitanta. Oricum, din 2007 si pana acum, am dat in total aproape 90.000 de lei, dar am mai primit chitante", a declarat, intr-o conferinta de presa, Valeriu Matei.
El a sustinut ca au facut donatii toti cei care au fost sustinuti la conducerea unor institutii deconcentrate, iar pentru alegerile prezidentiale trebuia sa faca donatii de 30.000 de lei.
Donatiile nu se returneaza
In replica, presedintele PD-L Olt, Darius Valcov, a sustinut, intr-o declaratie acordata ca afirmatiile lui Valeriu Matei "sunt spusele unui om frustrat ca i s-a retras sprijinul politic".
Valcov a declarat ca nu are evidenta tuturor donatiilor la partid, dar considera normal ca persoanele cu functii de conducere sustinute pe aceste functii de partid sa faca si donatii in campania electorala. De asemenea, el s-a declarat convins ca pentru toate donatiile din campanie s-au eliberat chitante.
"Nu sunt eu trezorierul partidului sa stiu fiecare cat a donat, dar consider normale donatiile din partea celor care fac parte din structurile de conducere ale partidului si au fost promovati in functii de conducere in unele institutii. Despre faptul ca nu i-a eliberat chitanta pot sa spun doar ca totdeauna s-au eliberat chitante. Acum, oricine poate veni si poate spune ca a dat bani fara sa fi avut macar intentia sa faca donatii. O fi donat si Valeriu Matei ceva, dar nu sumele pe care sustine ca le-a donat. Este posibil ca, in ultima campanie, sa nu fi donat nimic. Donatiile la partid, ca orice donatii, nu se returneaza, pentru ca toate campaniile electorale sunt sustinute cu bani din donatii si cotizatii", a aratat Valcov.
Liderul filialei PD-L Olt a reamintit ca toti cei care se situeaza, prin atitudine si declaratii, in afara partidului risca sa fie exclusi.
"Nu facem acum un Birou
Permanent Judetean ca sa il excludem pe Valeriu Matei. El va fi chemat sa dea explicatii. Oricum i s-a retras sprijinul si va fi nevoit sa paraseasca si Consiliul Judetean Olt si DADR Olt de unde sustine ca si-a dat demisia, desi eu nu cred ca a facut asta", a declarat Valcov.

Somnul parlamentarilor în hoteluri de patru stele ne costă 5 milioane de euro anual

Fiecare deputat sau senator cazat la hotel înseamnă 9.000 de lei cheltuiţi lunar din banul
public. Mai mult de 150 de aleşi stau la hotel, iar alţi 80 în chirie
şi primesc de la stat 700 de euro în fiecare lună.

Anual, se cheltuiesc 5 milioane de euro. Cu o asemena sumă s-ar putea ridica un hotel sau s-ar putea cumpăra 100 de apartamente
. Pe de altă parte, dacă aleşii ar sta în oraş cu chirie, statul ar economisii peste 3,5 milioane de euro.

Parlamentarii români stau în hoteluri de 4 stele în centrul capitalei. Somnul aleşilor costă foarte mult: 93 de milioane de lei vechi în fiecare lună, iar pentru toti deputaţii şi senatorii se plătesc 390.000 de euro. Asta face ca România să investească în somnul aleşilor 4,5 milioane de euro anual.

Investitorii în imobiliare
vin cu o soluţie la această problemă şi propun ca parlamentarii să închirieze sau chiar să cumpere locuinţele noi
de pe piaţă.

ANRE: Preţul electricităţii la 1 iulie ar putea rămâne acelaşi

Comitetul de reglementare din cadrul Autorităţii de Reglementare în Energie
(ANRE) va stabili în această seară care vor fi tarifele la electricitate începând cu 1 iulie, însă, pentru populaţie, preţul ar putea rămane acelaşi, au declarat, astăzi, pentru "Adevărul", surse din instituţie.

În urmă cu două zile, preşedintele ANRE, Petru Lificiu, declarase că instituţia analizează reducerea preţului la electricitate în mod diferenţiat pe categorii de consumatori, respectiv pentru cei racordaţi la reţeaua de înaltă, medie şi joasă tensiune.

Lificiu a arătat că, în cazul marilor consumatori de energie, o reducere de câteva procente este semnificativă pentru redresarea situaţiei economice.

CFR, aproape de faliment. Datoriile de peste 500.000 de euro ale CFR SA catre bugetul de stat vor fi sterse

Guvernul ar putea decide stergerea datoriilor Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA, in cuantum de peste 523 de milioane de euro, catre bugetul de stat si companiile de electricitate. Specialistii din industria feroviara spun ca „atat timp
cat Guvernul nu isi plateste obligatiile in calitate de proprietar
al CFR, pana la sfarsitul anului se vor mai aduna datorii de sute de milioane de lei”.

Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA are datorii de peste 2,2 miliarde de lei catre furnizorii de energie electrica si bugetul de stat. CFR SA are de platit catre furnizorii de energie
electrica circa 1,2 miliarde de lei, la care se adauga aproximativ un miliard de lei – datorii catre bugetul de stat. Ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, si ministrul economiei, Adriean Videanu, cauta solutii privind datoriile companiei CFR SA. Surse guvernamentale ne-au declarat ca se ia in calcul stergerea datoriilor catre bugetul de stat si stingerea datoriilor Companiei Nationale de Cai Ferate catre Electrica prin conversia acestora în actiuni sau prin alocarea unei sume de la fondul de rezerva al Guvernului. Potrivit secretarului de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, „în prezent, se cauta solutii pentru rezolvarea acestei probleme”. „În cadrul discutiilor, cei trei ministri nu au luat o decizie finala asupra datoriilor CFR SA catre furnizorii de electricitate. Cert este ca nu se ia în calcul stergerea datoriilor. Se cauta solutii care sa aiba efecte pozitive asupra sigurantei circulatiei si asupra sectorului energetic”, a spus Tudor Serban.

CFR Calatori a „inghitit” subventia pe 2009

Subsecretarul de stat în Ministerul Transporturilor responsabil cu transportul
feroviar, Constantin Axinia, ne-a declarat ca subventia pentru CFR Calatori este de circa 620 de milioane de lei
in acest an. „Subventia s-a redus la jumatate in acest an. CFR Calatori a primit deja circa 520 de milioane de lei subventie in primele doua trimestre din acest an. In trimestrul trei se vor aloca circa 70 de milioane de lei pentru CFR Calatori si spre sfarsitul anului se mai primesc inca 10 milioane de lei de la Guvern”, ne-a explicat Constantin Axinia.

Mandat de reziliere cu Sterling

Parlamentarii au aprobat ieri raportul prin care se confirma faptul ca exista o serie de nereguli in contractul incheiat de Guvernul Tariceanu cu firma
Sterling. Subcomisia de ancheta din Camera
Deputatilor a dat Executi­vului un termen de 60 de zile de la aprobarea raportu­lui in plen pentru a rezilia sau renegocia acordul. Deputatii au conclu­zionat ca actul aditional numarul 11, prin care s-a dat firmei Sterling, in exploatare, un perimetru din Marea Neagra nu este intocmit legal
, ca exista date nereale in nota de fundamentare a Hotararii de Guvern (HG) care a dat forma lega­la acestui contract si ca nici Sterling, nici ANRM nu si-au inde­plinit obligatiile din actele aditionale ante­rioare. Rapor­tul, care a intrunit 13 voturi de la PDL si PSD, ar putea intra cel mai devreme in plen la inceputul sapta­manii viitoa­re, iar daca acest lucru nu se intampla, va fi votat de Parlament in septembrie. Reprezentantii PNL, care s-au abtinut de la vot, s-au plans ca audierile nu au fost complete si ca fun­damentul juridic al infiintarii comisiei este unul fals.